Astăzi vom vorbi puțin de : LIPIDE

Denumirea de lipide este de origine greacă. În această limbă lipos înseamnă gras, grăsime.
După proveniență, lipidele pot fi de origine animală – seul, untura, slănina, untura de pește, untul, frișca, smântâna, gălbenușul de ou, creierul etc. – sau de origine vegetală – uleiul de măsline, de floarea – soarelui, de porumb, de soia, de dovleac etc.

Originea lor le desemnează ca substanțe chimice organice. Ele conțin acizi grași și glicerol (glicerină), substanțe ale căror molecule sunt alcătuite din carbon, hidrogen și oxigen. Printre acizii grași care intră în compunerea lipidelor de origine animală și vegetală se numără acizii palmitic, stearic, linoleic, arahidonic etc.
Unii dintre aceștia, cum sunt acizii palmitic și stearic, pe care îi întâlnim în grăsimile de origine animală, sunt acizi grași saturați. În molecula lor legăturile dintre atomii de carbon sunt singulare, simple. Este de reținut faptul că la temperatura normală acizii grași saturați, așadar cei care sunt de origine animală, sunt solizi, ceea ce explică de ce la temperatură obișnuită untura, untul, seul prezintă consistența cunoscută.

Deci atentie: consumul exagerat de grăsimi bogate în acizi grași saturați poate genera afecțiuni de tipul aterosclerozei, obezității, diabetului cancerului etc.

Spre deosebire de acizii grași saturați, acizii grași nesaturați prezintă între atomii de carbon duble legaturi, caracterizate prin posibilitatea de a se rupe cu ușurință în procesul de oxidare, de ardere în organism. Acești acizi se găsesc în uleiurile de floarea – soarelui, porumb, soia etc., care , după cum știim, la temperatura obișnuită sunt lichide.
Ca și proteinele, acizii grași se împart în esențiali și neesențiali ( asta ținând seama de capacitatea organismului de a-i sintetiza).
Astfel, acizii grași din uleiuri sunt considerați esențiali, deoarece nu pot fi sintetizați de organism și, ca urmare, trebuie procurați prin hrana. Lipsa lor din alimentație face imposibilă utilizarea normală a celorlalți acizi grași.

Acizii grași neesențiali (stearic, palmitic etc.), aflați preponderent în grăsimi de origine animală, sunt considerați neesențiali, întrucât pot fi sintetizați în organism.
Într-o alimentație rațională trebuie stabilită o anumită proporție între alimentele cuprinzând acizi grași saturați și acizi grași nesaturați.
Prin arderea unui gram de lipide se obțin aproximativ 9 calorii. Așadar, aceste substanțe dezvoltă o energie de circa 2 ori mai mare decât proteinele.

Lipidele reprezintă una din sursele cele mai importante de energie ale organismului. Așa se explică de ce lipidele sunt consumate în proporții mai mari în anotimpurile reci, când organismul pentru a-și menține temperatura constantă într-un mediu cu temperatură scăzută, are nevoie de o cantitate mai mare de energie. Tot astfel se explică și de ce unele persoane, care locuiesc în zone cu o temperatură mai ridicată, nu consumă alimente de origine animală bogate în lipide, cum ar fi, spre exemplu, carnea de porc.

Totodată, lipidele au rol de susținere și de protecție a organelor interne, intră în alcătuirea sistemului nervos sub formă de fosfolipide și ajută transportul vitaminelor A, D, E, K (vitamine liposolubile) în organism.

De asemenea, ele constituie o rezervă depusă atât sub piele, cât și în jurul diferitelor organe.
Lipidele acoperă 20-30% din rația calorică. Specialiștii recomandă 1-2 grame lipide / 1 kilocorp / zi.
Cantitatea de lipide pe care trebuie să o consumăm zilnic depinde de mai mulți factori: vârstă, nivel de activitate fizică, profesie, stres,sport practicat.

Colesterolul (o substanță grasă produsă de ficat, substanță responsabilă în formarea membranei celulelor și anumitor hormoni) ajunge în sânge prin consum alimentar sau prin sinteza hepatică.
Moleculele de LDL colesterol (cel “rău”) participă la formarea plăcilor de aterom (Ateromul reprezintă o acumulare de lipide (colesterol „rău”), ce se depune la nivelul vaselor sangvine, formând în timp o placă ateromatoasă în peretele arterial), care stau la baza unor boli cardiovasculare.
Moleculele de HDL colesterol (cel “bun”) transportă colesterolul din artere, astfel încât să fie eliminat din corp.

Așadar cu cât nivelul de LDL colesterol crește (valoarea normală < 130-150 mg/dl), riscul de apariție al bolilor crește, iar atunci când nivelul de HDL colesterol crește (valoarea normala > 50-60 mg/dl), riscul bolilor scade.

Alimentele și proporțiile în care găsim lipidele pentru necesarul zilnic:

La 100g de : lapte de vacă = 4g lipide;
iaurt = 2,8g; smântână = 18,5g; frișcă= 40g; unt = 85g; margarină = 83g; untdelemn = 99,4g; brânza de vacă = 1g; cașcaval = 19,7g; ouă = 10,5g; carne grasă de vită = 31g; mușchi de vită = 18,5g; carne de porc slabă = 19g; carne de porc grasă = 35g; slănina afumată = 64,5g; untura de porc = 100g; găina = 16,3g; sardele în ulei = 23g; icre = 3,8g .

Foarte sărace în lipide :

La 100g de : pâine albă = 1,2g lipide;
pâine neagră = 0,9g; fulgi de ovăz = 7,2g; orez = 0,3g; macaroane = 0,1g; biscuiți = 10g; ardei gras = 0,2g; castraveți = 0,1g; conopidă = 0,2g; spanac = 0,3g ; varză = 0,2g; fasole verde = 0,2g; mazăre verde = 0,4g; pătrunjel verde = 1,6g; praz = 0,4g; țelină = 0,3g; urzici = 0,7g; cartofi = 0,1g; hrean = 0,2g; usturoi = 0,2g; ciuperci = 0,5g; ciuperci uscate = 1,7g;
La 100g de : caise = 1g lipide;
castane = 5,4g;curmale = 2,8g; stafide = 3,3g;arahide = 38,6g; alune =65,3g; nuci = 64,4g; migdale = 21g.

Citiți și:

METABOLISMUL ȘI ALIMENTELE – PROTEINELE

METABOLISMUL ȘI ALIMENTELE

Emilia,
Echipa Halikali