Astăzi vom vorbi puțin despre: GLUCIDE
Denumirea de glucide provine din cuvântul grecesc glykys, care înseamnă dulce, întrucât majoritatea elementelor din această clasă au gustul dulce. Lor li se mai spune zaharide și carbohidrați sau hidrați de carbon, deoarece sunt substanțe alcătuite din carbon, hidrogen și oxigen, iar hidrogenul și oxigenul se găsesc în molecula lor într-o proporție asemănătoare cu aceea a apei.
Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zahărul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume și cereale), celuloza și hemicelulozele (existente în vegetale), precum și glicogenul (din mușchi sau ficat).
Glucidele reprezintă o sursă de calorii pentru organism; astfel, prin arderea unui gram de glucide rezultă aproximativ 4 calorii.
Spre deosebire de lipide – care sunt furnizoare și de energie – glucidele, deși degajă o cantitate mai mică de energie, constituie principala sursă alimentară energetică.
Spre deosebire de digestia lipidelor, digestia glucidelor începe chiar din cavitatea bucală și se continuă în intestinul subțire, realizându-se într-un timp mai scurt decât cea a lipidelor. Așa se explică de ce alimentele cu un conținut bogat în glucide sunt recomandate persoanelor care fac eforturi mari într-un interval de timp scurt, de exemplu sportivilor, precum și celor care depun activități fizice intense.
Ficatul are o rezervă de aproximativ 40-80 grame de glicogen (format din 12 molecule de glucoză) la care organismul poate face apel ori de câte ori are nevoi energetice urgente.
Un adult normal are nevoie zilnic de 4 până la 6 grame de glucide pentru fiecare kilogram de greutate corporală. În anumite perioade – de alăptare, de creștere, de efort prelungit și de expunere la frig, precum și în unele afecțiuni – cantitatea de glucide consumate zilnic depășește valorile menționate mai sus.
În afara acestor situații, consumul exagerat de glucide conduce la transformarea acestor substanțe în grăsimi de rezervă, cu toate consecințele negative pentru sănătatea organismului.
Glucidele produc glucoza, adică sursa cea mai importantă de energie pentru toate celulele corpului, dar mai ales, pentru sistemul nervos, care folosește doar glucoza ca hrană.
Glucidele sau glucoza intră în structura pereților celulari și ajută la înmulțirea și dezvoltarea celulelor. Fără glucide, celulele nu supraviețuiesc mai mult de 20 de ore.
Glucidele ajută organismul să producă anticorpi, hormoni, hematii, leucocite și trombocite.
Dintre sursele cele mai importante de glucide amintim:
– zahărul ( 100%); produsele zaharoase (60-80%); pâinea (50%); pastele făinoase (70-75%), leguminoasele uscate (50-60%); legumele și fructele (10-20%).
În afară de rolul lor energetic, glucidele sunt necesare pentru metabolizarea lipidelor și a proteinelor.
Ca și în cazul proteinelor și al lipidelor, consumul excesiv de alimente bogate în glucide poate avea efecte dăunătoare organismului.
Printre bolile generate de excesul de glucide se numără, în primul rând, diabetul zaharat, maladie caracterizată prin creșterea conținutului de zahăr în sânge peste limita normală. Totodată, cercetările recente au demonstrat că între apariția unor boli ca obezitatea, cancerul de colon sau ateroscleroza și consumul exagerat de glucide există o strânsă interdependență. Acest fapt impune păstrarea unui raport bine stabilit în ceea ce privește consumul de alimente bogate în glucide, chiar dacă acestea constituie o sursă de energie rapidă.
Știați că:
– până la 50% din caloriile zilnice trebuie să provină din carbohidrați, respectiv fructe, legume, cereale integrale?
– excluderea dintr-o dietă a carbohidraților se asociază cu lipsa de energie, cu oboseala prelungită?
– carbohidrații din fructe sau legume sunt buni pentru sănătate, ceea ce nu se poate spune despre cei din dulciuri sau produse de patiserie?
– persoanele care adoptă un regim alimentar care exclude fructele, legumele,cerealele integrale se expun cu bună știință dezechilibrelor metabolice, bolilor cardiovasculare, chiar cancerului de colon?
– că o dieta fără carbohidrați are ca efecte secundare: halena (mirosul neplăcut al gurii), constipația, durerile de cap?
– carbohidrații ar trebui să reprezinte 47-50% din aportul total de calorii într-o zi, aceasta fiind cantitatea zilnică necesară organelor a căror funcționare depinde exclusiv de glucoză, cum este situația creierului?
– consumul redus de carbohidrați poate determina hipoglicemie care cauzează: frisoane, amețeli, modificări ale dispoziției, vorbire incoerentă, puls rapid, palpitații, transpirație etc?
Citiți și:
METABOLISMUL ȘI ALIMENTELE – LIPIDELE
METABOLISMUL ȘI ALIMENTELE – PROTEINELE
METABOLISMUL ȘI ALIMENTELE
Emilia,
Echipa HaliKali
